Judetul Gorj detine un foarte valoros potential turistic, caracterizat printr-un cadru natural generos prin toate componentele sale, dar si prin importante si variate atractii turistice antropice, la care se adauga pastrarea unor vechi ocupatii si mestesuguri, a unor frumoase datini si obiceiuri populare.
Din punct de vedere turistic, Gorjul este unul dintre judetele privilegiate ale Romaniei. Atractiile turistice din judet sunt foarte variate, incepand de la formele de relief reprezentate de zonele alpine (Muntii Parang) cu lacuri glaciare, creste spectaculoase si, nu in ultimul rand, Transalpina, continuand cu pesterile (Muierilor, Polovragi), cheile si defileele (Oltetului, Gilortului, Jiului) si cu domeniile schiabile de la Ranca. Apoi, trebuie amintite operele lui Brancusi si lacasurile de cult, turismul monahal avand un potential urias de dezvoltare.
Clima in judetul Gorj este temperat-continentala cu usoare influente mediteraneene, cu temperatura anuala medie de 10,3 grade Celsius. Judetul este sub influenta maselor de aer din vest si sud-vest care aduc aer cald si uscat.
Flora judetului Gorj se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic, balcanic si balcano-dacic. Zona padurilor de foioase ocupa in sudul judetului dealurile dintre Gilort si Jiu si inaltimile de peste 200 m, constand in paduri de cer si garnita, fag si gorun.
Cu un potential turistic diversificat, judetul Gorj este reprezentat de cadrul natural pitoresc, monumente de arta si arhitectura de mare valoare artistica, reprezentand un important patrimoniu folcloric si etnografic, aceste asezari si locuri prezentandu-si istoria din cele mai vechi timpuri pana astazi.
In judetul Gorj se afla peste 25 de trasee turistice montane pedestre, intre care si doua trasee turistice europene de lung parcurs (E3 si E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltetului - Polovragi), cinci zone speologice ce alcatuiesc cel mai mare potential speologic din Romania, o statiune de schi (Ranca), precum si perimetre de vanatoare si pescuit ce atrag anual un mare numar de turisti.
Trebuie mentionate si prezenta lacurilor antropice de pe valea Cernei (Valea lui Iovan), Motrului (Valea Mare), valea Bistritei (lacul Vaja, Clocotis), cu un fond piscicol important, pastravarii la Tismana, Arcani si Runcu si un important fond cinegetic in aria muntilor Valcan si a Subcarpatilor Getici.
Orasul Novaci se afla in partea de nord - est a judetului Gorj, in zona de contact a Muntilor Parang cu Subcarpatii Olteniei, la 45 km de municipiul Targu Jiu. Este asezat in arealul depresionar cu acelasi nume, la 504 - 680 m altitudine, pe cursul mijlociu al paraului Gilort. Orasul si teritoriul sau administrativ sunt traversate de drumul transalpin DN 67C (DN 67 - Novaci - Obarsia Lotrului - Sugag - Sebes/ E81, 148 km), care traverseaza patru judete (Gorj, Valcea, Alba, Sibiu) si trei munti (Parang, Lotru, Sureanu) din Grupa Parang a Carpatilor Meridionali. Altitudinea maxima a acestui drum transalpin este atinsa in Pasul Urdele, la 2141 m altitudine, fiind cel mai inalt pas rutier din Romania.
Vechi centru de transhumanta al oierilor ardeleni, altoit pe o veche asezare olteneasca, localitatea Novaci reprezinta poarta de sud a Muntilor Parang, fiind, impreuna cu satele componente, un veritabil muzeu al satului romanesc, in care casele mari gorjene, cu cerdac la etaj, isi impart frumusetea cu gospodariile gen cetate ascunse intre zidurile de obarsie a ciobanilor veniti de peste munti. Aspectul peisagistic al orasului Novaci este infrumusetat de vegetatia abundenta care improspateaza asezarea - strada principala a Novaciului este un adevarat tunel verde de brazi si artari.
Cu un real potential turistic, orasul Novaci ofera vizitatorilor nenumarate puncte de atractie:
- zona montana inalta a Muntilor Parang, cu puncte de belvedere in varfurile Urdele (2228 m), Iezer (2157 m), Mohoru (2337 m), Plescoaia (2250 m), Setea Mare (2365 m) si relief glaciar;
- DN 67C (Transalpina), traseu turistic auto si pentru drumetie montana;
- cursul paraului Gilort, cu numeroase sectoare de chei;
- Biserica din lemn cu hramul "Sfantul Dumitru" (secolul al XVIII-lea);
- Biserica din zid construita in 1936, in orasul Novaci;
- Biserica din lemn cu hramul "Sfintii Voievozi" din Hirisesti (1758);
- Biserica din lemn cu hramul "Intrarea in biserica a Maicii Domnului" din Bercesti (1834);
- manifestari populare traditionale: Sanzienele (Dragaica) - 24 iunie, Armindeni - 1 mai, Foca - 21 iulie, Calusarii - strabat satele in saptamana Rusaliilor, Ziua Ursului - 1 august, Colindetul;
- Zilele orasului Novaci - "Zilele culturii novacene", ce se termina cu manifestarea folclorica "Urcatul oilor la munte" si are loc anual la sfarsitul lunii mai in padurea Dumbrava, satul Hirisesti.
